râde — RẤDE, râd, vb. III. intranz. 1. A şi manifesta veselia sau satisfacţia printr o mişcare caracteristică a feţei şi a gurii, scoţând în acelaşi timp sunete specifice, succesive şi nearticulate. ♢ expr. A râde (sau, rar a şi râde) în barbă (sau pe… … Dicționar Român
hohot — HÓHOT, hohote, s.n. Izbucnire zgomotoasă de râs sau de plâns. ♢ expr. A plânge (sau a râde) cu hohot (sau în hohote) = a plânge (sau a râde) foarte tare, zgomotos. ♦ fig. Zgomot puternic (cu ecou). – cf. rus. h o h o t. Trimis de gall, 13.09.2007 … Dicționar Român
râs — RÂS1, râsuri, s.n. Acţiunea de a râde şi rezultatul ei; manifestare a veseliei exprimată printr o mişcare caracteristică a feţei şi a gurii, însoţită de un sunet specific, nearticulat; râset. ♢ expr. De râs (sau de râsul lumii) = de ocară, de… … Dicționar Român
hohoti — HOHOTÍ, hohotesc, vb. IV. intranz. A izbucni zgomotos în râs sau în plâns; a râde sau a plânge tare, zgomotos. ♦ fig. (Despre o vale, o pădure etc.) A răsuna puternic şi prelung; a vui. – Din sl. hohotati. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român
strica — STRICÁ, stric, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) transforma din bun în rău; a (se) deteriora, a (se) degrada; a (se) defecta. ♢ expr. (refl.) A se strica căruţa în mijlocul drumului = a întâmpina piedici, a avea neplăceri când eşti încă departe de … Dicționar Român